Biserica „Sf. Varvara”

Zidirea bisericii ca început în anul 1828 şi s-a încheiat în 1832 iar materialul folosit a fost cărămidă. Biserica are hramul Sfintei Varvara, care se prăznuieşte pe 4 decembrie.

În anul terminării, biserica a fost sfinţită, înzestrat cu icoane iconostasul, care s-a vopsit cu vopsea roşie şi-au fost donate veşmintele necesare slujbelor. Toate acestea s-au înfăptuit prin stadania lui Ioan Beldiman, arendaş apoi comis al moşiei şi ctitorul bisericii. El este înmormântat în lăcaşul de rugăciune, pe care l-a construit. În anul 1873 biserica a fost reparată de către Constantin Rusovici prin „ cheltuiala și osârdia să ”.

În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. În anul 1906, pridvorul și turnul clopotniţei care erau din scândura au fost înlocuite cu o construcţie din cărămidă în timpul preotului M. Bombea. Alte reparaţii s-au făcut în anii 1925, 1934. Reperaţii la biserică s-au realizat şi ulterior în timpul preoţilor V. Negoita, C. Ursache. Lucrări la biserică se realizează și în prezent de către preotul Petru Marciuc. În anul 2009 s-a sfinţit locul de către PS Calinic Botoşăneanul pentru construcţia unei noi biserici cu hramul Sfinţii Apostoli Petru și Pavel. Actualmente s-a finalizat temelia şi se fac eforturi pentru strângerea de bani şi materiale pentru terminarea bisericii.

În jurul instituţiei se afla morminte din secolul al XIX-lea cu inscripţii în chirilica, ce pomenesc de cei înmormântaţi acolo. Este vorba de Ruxandra Beldiman, soţia ctitorului, de Ion și Ioana Negrei, de Constantin Arusti, Ion și Maria Tofan, Ion Negrei, Gavrilă Bajenaru. Tot lângă biserica sunt mormintele preoţilor V. Negoita, C. Ursache, a primarului M. Popă, a familiei învăţătorilor Constantin și Marieta Negoita.