Castanul unirii

Castanul din Bârnova are acum aproape 250 de ani, mult peste media de viață a unui astfel de arbore.

Comunitatea locală îl sărbătorește în fiecare an pe 25 mai, ziua în care a avut loc prima întâlnire a unioniștilor. Pe 25 mai 1856, un grup de 21 de unioniști, în frunte cu Mihail Kogălniceanu și Vasile Alecsandri puneau bazele unui act istoric – Unirea Principatelor Române. Departe de cei ostili unirii, aceștia s-au întâlnit sub un castan, în satul Vișan, din actuala comună Bârnova. „Ei se întâlneau în afara orașului, pentru că, în oraș, urechile spionilor lui Mihai Sturza și altora, care nu erau favorabili Unirii, ar fi împrăștiat repede astfel de întâlniri. I-ar fi luat sub urmărire pe respectivii care aveau idei periculoase neconforme cu dorințele domniei sau ale Rusiei vecine,” explică istoricul Sorin Iftimi.

Castanul a devenit un simbol al Unirii Principatelor de la 1859. În data de 25 mai 1856, Vasile Alecsandri a scris chiar un poem, versurile devenind un jurământ de credință pentru acest deziderat al românilor:

„Sub aceste măreț castan

Noi jurăm cu toți frăție,

Ca de azi să nu mai fie

Nici Valah, nici Moldovan;

Ci să fim numai români

Într-un gând, într-o unire,

Și să ne dăm mâni cu mâni

Pentru-a țării fericire.”

În 2004, Castanul Unirii, așa cum a fost denumit de cei care au realizat actul politic din 1859, a fost declarat Monument al Istoriei și al Naturii.