Școala de la Medeleni/ Conacul de la Medeleni

„Dragă mamă, am ajuns teafăr la Medeleni. Ce admirabilă casă moldovenească! Exact atmosfera de la noi, amplificată numai ca un motiv muzical cântat de vioară, reluat apoi de toate instrumentele. Am impresia ca retrăiesc paginile adorabile ale «Vieții de la țară» de Duiliu Zamfirescu. Totul e curat: oamenii, și lucrurile, cerul și peisajul. La sfârșitul vacanței devin și eu poet! N-ai grijă!“ – reprezintă cuvintele folosite de Ionel Teodoreanu pentru a descrie conacul de la Medeleni, în cel de-al doilea volum al romanului cu același nume.

Conacul nu mai există, însă s-a păstrat clădirea școlii. Acțiunea romanului se petrece în școala de la Medeleni, această clădire fiind și astăzi în picioare, iar lângă aceasta se găsește o mică parte din parcul cu specii exotice ce exista cândva. Poate fi observată specia de maclura pomiferă – sau în denumirea populară – portocalul fals.