Teritoriul GAL Codrii Pașcanilor este localizat în partea de vest a județului Iași, având o suprafață de 276,75 km². Teritoriul are în componență 5 unități administrativ – teritoriale ce cumulează 16 sate, după cum urmează:

Comuna CRISTEȘTI: Cristești, Homița
Comuna MIROSLOVEȘTI: Miroslovești, Mitești, Soci, Verșeni
Comuna MOȚCA: Moțca, Boureni
Comuna STOLNICENI – PRĂJESCU: Stolniceni – Prăjescu, Brătești, Cozmești
Comuna TĂTĂRUȘI: Tătăruși, Iorcani, Pietrosu, Uda, Vâlcica

TOP ATRACȚII GAL CODRII PAȘCANILOR

TOP 3 naturale
1. Pădurea Tătăruși
2. Râul Moldova între Oniceni și Mitești
3. Lunca Siretului Mijlociu
TOP 3 biserici
1. Biserica de lemn Apostoli, sat Homița
2. Biserica de lemn cu hramul Cuvioasa Parascheva, sat Miroslovești
3. Biserica Lipovenească Sfinții Trei Ierarhi, sat Brătești
TOP 3 alte clădiri sau elemente antropice
1. Muzeul Satului din Tătăruși
2. Palatul Sturdza, sat Cozmești, Stolniceni – Prăjescu
3. Cimitirul Eroilor, sat Soci (com. Miroslovești)
TOP 3 resurse turistice imateriale (obiceiuri, tradiții, produse locale)
1. Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă din Miroslovești + parada de Anul Nou
2. Căiuții din Cristești
3. Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă „Datini la români”, sat Stolniceni-Prăjescu
TOP resurse umane
1. Elena Ciocoiu (Miroslovești) – război de țesut, porturi tradiționale, baticuri
2. Doamna Profesor Isaeva Galina (Stolniceni – Prăjescu) – cadru didactic implicat în păstrarea, conservarea și promovarea identității Comunității Rușilor Lipoveni
3. Marchidan Costică (Moțca) – meșter fierar din comunitatea rromă
4. Soţii Laura şi Antim Nechifor (Cristești) – Ferma Scufița din Homița
5. Amarie Vasile (Tătăruși) – a scris în 1998 monografia Tătăruși

Arii naturale protejate în cadrul GAL Codrii Pașcanilor

GAL Codrii Pașcanilor, format din cele 5 comune constituente (Cristești, Moțca, Miroslovești, Stolniceni Prăjescu și Tătăruși) este așezat într-un areal geografic cu o variabilitate foarte mare a teritoriului. Pe teritoriul acestui GAL se disting trei tipuri de relief distincte, respectiv valea Moldovei cu ale sale terase în partea de E a GAL-ului, valea Siretului cu terasele adiacente în partea de S-V și interfluviul celor două râuri, dominat de dealuri puternic fragmentate și cu o eroziune accentuată a solului, cu altitudini ce ajung până la 476 m (Dealul Huci – Pantea). GAL Codrii Pașcanilor, deși cu o suprafață mică raportat la alte GAL-uri din zonă, impresionează prin diversitatea geografică și variabilitatea formelor de relief. De la terase inundabile sau foarte pretabile pentru agricultură până la dealuri abrupte și păduri seculare, întreg teritoriul GAL-ului oferă premisele pentru constituirea unei resurse turistice naturale foarte bogate. Exponente ale acestor resurse sunt ariile naturale protejate, care pe teritoriul GAL-ului iau forma Ariilor Natura 2000 de tip SCI (zone de importanță comunitară) și SPA (zone de importanță avifaunistică), după cum urmează:

1. Pădurea Tătăruși

Pădurea Homița

3. Râul Siret între Pașcani și Roman

Râul Moldova între Oniceni și Mitești
Lunca Siretului Mijlociu

1. Pădurea Tătăruși

Arie Naturală de interes Național, Pădurea Tătăruși a fost declarat SIT Natura 2000 în anul 2007. Având o suprafață de 50 ha și având codul ROSCI0176, Pădurea Tătăruși este încadrată ca zonă protejată pentru conservarea habitatelor de importanță comunitară, mai exact Pădurile de fag de tip Asperulo-Fagetum dar și pentru două specii de plante, respectiv papucul doamnei (Cypripedium calceolus) și cosașul (Isophya stysi).

Conservarea acestei păduri de fag, cu arbori seculari, poziționată în interfluviul râurilor Siret și Moldova, în Podișul Sucevei conferă teritoriului și comunității locale un spațiu de recreere, o oază de liniște și răcoare, un aer curat și posibilitatea de realizare a unor trasee de drumeție, de mountain biking sau observare de animale sălbatice.

Teritoriul Ariei Naturale Protejate se suprapune peste teritoriul administrativ al comunei Tătăruși, iar administrația locală a înțeles valoarea acestui loc, dincolo de dimensiunea economică a pădurii. Astfel, în jurul acestei rezervații au fost create o serie de evenimente, tocmai pentru a celebra și pentru a conștientiza valoarea culturală, de biodiversitate, recreațională și patrimonială a unei păduri seculare. Pagina de internet www.rezervatiatatarusi.ro alături de o serie de evenimente, cum ar fi Festivalului “Zilele Rezervației forestiere Tătăruși” în care sunt incluse evenimente precum concursuri de fotografie, treasure hunt sau concert de muzică tradițională contribuie cu succes la integrarea rezervației în viața comunității.

2. Pădurea Homița

Aria naturală Pădurea Homița este un sit de importanță comunitară situat pe teritoriul administrativ al comunelor Cristești și Moțca. Având codul ROSCI0159, aria face parte din rețeaua Natura 2000, fiind introdusă în anul 2007. Cu o suprafață de 57 de ha, aria protejată are o valoare de biodiversitate datorită habitatelor naturale de vegetație de silvostepă eurosiberiană cu stejar. La fel ca rezervația Pădurea Tătăruși, o serie de plante rare cum ar fi papucul doamnei (Cypripedium calceolu) çi cosaçul (Isophya stysi) se regăsesc în interiorul acestui areal, întărind nevoia de a proteja acest teritoriu.

Din punct de vedere geografic, este situat în Podișul Sucevei, în interfluviul dintre cele 2 râuri semnificativ importante ale regiunii Moldova – Siret și Moldova. Tot în acest areal au fost identificate specii de stejar sau carpen ce sunt specifice zonelor intramontane sau piemontane, ceea ce face ca arealul să poarte o semnificație de biodiversitate remarcabilă.

În proximitatea acestei arii naturale se regăsesc o serie de obiective culturale și turistice, locuri de popas sau locuri cu o memorie încărcată. Amintim prezența bisericii de lemn din Homița, biserica sf. Voievozi din satul Cristești sau memoria luptei de la Pașcani din 12-25 ianuarie 1918 dintre divizia 7 Infanterie română și Corpul 2 Armata Rusă. Mai mult, în imediata vecinătate a pădurii se regăsește cabana Vânătorească Moțca, amplasată în interiorul pădurii.

3. Râul Moldova între Oniceni și Mitești

Aria naturală cu denumirea Râul Siret între Pașcani și Roman este o zonă de protecție în cadrul rețelei Natura 2000, înființată în anul 2011, cu codul ROSCI0378. Are o suprafață de 3361 de ha, iar o parte din acest sit se suprapune peste GAL Codrii Pașcanilor, mai exact peste teritoriul administrativ al comunelor Cristești, Moțca și Miroslovești.

Întreg arealul este reprezentat de zona umedă din regiunea biogeografică continentală și este un loc propice pentru habitate specifice pentru specii de interes conservativ cum ar fi Vidra (Lutra lutra) și Popândăul european (Spermophillus citellus) alături de alte patru specii de amfibieni și cinci pești de asemenea de interes conservativ.

Dincolo de interesul biogeografic și conservativ, arealul este unul de interes peisagistic și recreațional pentru întreaga comunitate. Amenajările hidrologice de mică intensitate de pe râul Moldova duc la favorizarea apariției într-un număr ridicat al speciilor de barză sau lebede, lucru ce crește interesul turiștilor pentru acest areal. Mai mult, râul Moldova este pretabil pentru practicarea activității de caiac, în special în perioadele cu un debit mai puternic (lunile mai – iulie) sau dezvoltarea unor infrastructuri specifice (păstrăvărie).

4. Râul Siret între Pașcani și Roman (SCI) și

Lunca Siretului Mijlociu (SPA)

Râul Siret, coloana vertebrală a regiunii Moldova este recunoscută ca fiind o zonă bogată în biodiversitate, motiv pentru care acest areal este încadrat în rețeaua Natura 2000, având atribute ale ambelor tipuri de situri – SCI (situri de importanță comunitară – Siret între Pașcani și Roman) și SPA (situri de importanță avifaunistică – Lunca Siretului Mijlociu). Ambele situri se suprapun peste teritoriul comunei Stolniceni – Prăjescu, în imediata vecinătate a satelor Cozmești și Stolniceni-Prăjescu.

Cele două arii protejate, ambele încadrate în bioregiunea geografică continentală reprezintă un teritoriu geografic divers, format din meandre, zone împădurite, râuri, lacuri, zone mlăștinoase sau turbării. Aceste elemente asigură condițiile de hrană, cuibărit și viețuire pentru o serie de păsări, mamifere, reptile și amfibieni, toate de interes conservativ. De menționat este prezența Vidrei, prezența berzei negre sau a vânturelului de seară.

Datorită elementului însemnat de valoare de biodiversitate, râul Siret este căutat pentru birdwatching, evenimente sportive dar și plimbari cu caiacul. De menționat este inițiativa celor de la Wild Canoeing Tour ce au organizat o plimbare cu caiacul pe Bistrița, Siret și Dunăre până la vărsarea în Marea Neagră. Această activitate poate să fie startul pentru un adevărat festival al caiacului pe râul Siret.