GAL Rediu-Prăjeni

Teritoriul GAL Rediu-Prăjeni este localizat în Regiunea de Nord-Est a țării, în județele Iași și Botoșani, având în componență 9 unități administrativ-teritoriale:

1. Comuna GROPNIŢA : Gropnița, Bulbucani, Forăști, Mălăești, Săveni, Sîngeri (Iași)
2. Comuna MOVILENI : Movileni, Iepureni, Larga-Jijiei, Potîngeni (Iași)
3. Comuna PLUGARI : Plugari, Borosoaia, Onești (Iași)
4. Comuna REDIU : Breazu, Horlești, Rediu, Tăutești (Iași)
5. Comuna ROMÂNEŞTI : Românești, Avîntu, Ursoaia (Iași)
6. Comuna ŞIPOTE : Șipote, Chiscăreni, Hălceni, Iazu Nou, Iazu vechi, Mitoc (Iași)
7. Comuna VALEA LUPULUI (Iași)
8. Comuna VLĂDENI : Vlădeni, Alexandru cel Bun, Borșa, Broșteni, Iacobeni, Vîlcele (Iași)
9. Comuna PRĂJENI : Prăjeni, Cîmpeni, Lupăria, Miletin (Botoșani)
10. Arii naturale protejate în cadrul GAL Regiunea Rediu – Prăjeni

    În cadrul GAL-ului se remarcă o serie de Arii Naturale protejate Natura 2000, după cum urmează:
    – SCI (sit de importanță comunitară) : Sărăturile din Valea Ilenei, Dealul lui Dumnezeu, Valea lui David, Pădurea și pajiștea de la Mârzești, Sărăturile Jijia Inferioară

    – SPA (sit de protecție avifaunistică) : Eleşteele Jijijei și Miletinului

    1. Sărăturile de pe Valea Ilenei

    Sărăturile de pe Valea Ilenei reprezintă un sit de importanță comunitară (SCI) , fiind declarat sit Natura 2000 în anul 2007, având codul ROSCI0221. Situl se suprapune pe teritoriul administrativ al comunelor Dumești și Românești din județul Iași, având o suprafață de 112 ha. În cadrul sitului se regăsește rezervația naturală de interes botanic  (categoria IV  IUCN) “Sărăturile de pe valea Ilenei”  cu o suprafață de 5.90 ha. Suprafața ariei naturale protejate se suprapune peste bazinul hidrografic al râului Ileana  (14 km – afluent al râului Bahlui). Acesta se află la o altitudine ce variază între 40 de metri și 100 de metri, într-un etaj de vegetație specific părții central estice a Platformei Moldovenești, respectiv etajul de silvostepă. Vegetația predominantă este una de ierburi înalte higrofile, având o diversitate floristică și vegetală remarcabilă.

    Motivul includerii în rețeaua Natura 2000 este dată de prezența unor serii de specii și habitate de interes comunitar cum ar fi: animale nevertebrate (Arytrura musculus, cod 4027), habitate (Salicornia – cod 1310), stepe și mlaștini săturate panonice (Cod 1530), asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivelul montan și alpin (cod 6420). Specia de nevertebrate și habitatele de interes comunitar se află într-o stare bună de conservare, chiar dacă în imediata vecinătate a sitului există o serie de lucrări de infrastructură ce pot impacta situl.

    Întreg situl este traversat de calea ferată Iași – Dorohoi, posibilii vizitatori putând să observe din tren peisajul atât de bogat în elemente de biodiversitate. Pe lângă speciile și habitatele de interes comunitar, întreg arealul este unul bogat în fauna specifică Platformei Moldovenești, adesea putând fi observate specii de cervide, iepuri, bursuci, popândăul comun, vulpi sau broasca țestoasă. Arealul este traversat de o serie de drumuri agricole, acestea fiind accesibile, în general, în perioada martie – noiembrie.

    Foto: Lucian Roșu

    2. Dealul lui Dumnezeu

    Dealul lui Dumnezeu reprezintă un sit de importanță comunitară, declarat SIT Natura 2000 în anul 2007, având codul ROSCI0058. Cu o suprafață de 579 ha, acest sit se suprapune peste limitele administrative ale comunelor Românești, Rediu, Lețcani și Movileni. Situl, aflat la o altitudine medie de aproximativ 190 de metri, se suprapune peste bazinul hidrografic al pârâului Roșior, afluent al râului Bahlui. Remarcabil pentru acest teritoriul este ecosistemul, compus din pajiști xerice cu petice de sărături pe valea pârâului ce a dezvoltat vegetație specifică acestui tip de sol.

    Motivul de protejare a acestei zone este dat de prezența unor specii și habitate de interes comunitar, după cum urmează: (a) Stepe ponto-sarmatice , (b) Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice; specii de mamifere: (c) Spermophilus citellus – popândău; (d) Sicista subtilis- şoarecele săritor de stepă; specii de amfibieni şi reptile: (e) Vipera ursinii – vipera de stepă ; specii de nevertebrate: (f) Pilemia tigrina – croitor marmorat. Cea mai interesantă dintre acestea este vipera de stepă moldovenească (vipera usinii moldaviae – specie ce se regăsește doar în jud. Iași) ce a fost identificată într-un număr impresionant (estimarea in 2018 de 174 de exemplare 60% din totalitatea numărului de vipere de stepă) în cadrul cercetărilor din cadrul sitului, dar care este considerată ca fiind și cea mai amenințată specie la nivel european.

    Deși situl este unul izolat, nefiind traversat de nici un drum de circulație publică, totuși se remarcă o serie de acțiuni negative asupra zonei, dintre care cele mai periculoase sunt incendierile dar și omorârea intenționată a speciilor de vipere.

    3. Valea lui David

    Valea lui David este un sit de importanță comunitară, declarat sit natura 2000 în anul 2007, având  codul ROSCI0265. Cu o suprafață de 1440 ha, situl se suprapune peste limita administrativă a comunelor Miroslava, Rediu, Valea Lupului și Lețcani. În cadrul Sitului se regăsește rezervația floristică Fânețele din Valea lui David (zonă protejată din anul 2000) ce reprezintă un teritoriu cu un covor vegetal de stepa puțin alterat, o enclava cu caracter stepic, unica in regiunea Podișului Moldovenesc. Numele ariei naturale protejate este dat după marele geograf ieșean Mihai David (rector al Universității din Iași în perioada 1941-1944).

    Întreg teritoriul sitului este interesant din punct de vedere fitogeografic. Prezența pajiștilor naturale din categoria silvostepei, folosite ca fânețe de populația locală, fără a exista o alterare puternică a vegetației a condus la păstrarea unei flore extrem de bogate și interesante.  Situl cuprinde o pajiște multiseculară, cu fânețe ce aparțin acestei regiuni de silvostepă, cu pâlcuri de gorun și stejar, bogate în iazuri, terenuri mlăștinoase dar și cu sărături. Se regăsesc peste 570 de specii de plante antofite, dintre care unele sunt foarte rare la nivelul teritoriului românesc: amăreala siberiană (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul de stepă (Rumex tuberosus), migdalul pitic, pătlagina, stânjenei de stepă, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varza tătărască etc.

    Și fauna este una deosebit de interesantă. Pe lângă speciile specifice acestui tip de vegetație aici au fost identificate următoarele, ce sunt considerate rarități : rădașca (Lucanus cervus), fluturele Evergestis ostrogovichi , greierul împroșcător (Dinarhus desipus), vipera de stepă moldavă (Vipera ursini moldavica), șopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis), precum și păsări: fâsa de câmp (Anthus campestris), prepelița (Coturnix coturnix), mărăcinar negru (Saxicola torquata) sau ciocârlia de câmp (Alauda arvensis).

    Foto: Lucian Roșu

     

    4. Pădurea și pajiștile de la Mârzești

    Pădurea și pajiștile de la Mârzești reprezintă un sit de importanță comunitară, declarat sit Natura 2000 în anul 2007, cu codul ROSCI0171. Are o suprafață de aproximativ 200 de ha, aflându-se la o altitudine medie de aproximativ 125 de metri, fiind situat pe teritoriul administrativ al comunelor Popricani și Rediu.

    Importanța sitului rezidă din prezența pajiștilor stepice și a pădurilor de silvostepă siberiană ce conservă o serie de habitate naturale de tip: Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Stepe ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp și protejează floră și faună specifică Podișului moldovenesc.

    De asemenea, două specii de mamifere sunt considerate de importanță comunitară, respectiv: popândăul (Spermophilus citellus)  și șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis), două specii de reptile: vipera de stepă (Vipera ursinii ssp. moldavica) și broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis) și două specii de amfibieni: tritonul cu creastă (Triturus cristatus) și buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina, specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN).

    Pădurea de la Mârzești devine și un reper al comunității, interesul societal fiind unul din ce în ce mai puternic. Din acest punct de vedere, comunitatea organizată în jurul asociației Rediu lui Tătar are în vedere protejarea și conservarea Pădurii de la Mârzești. Inițiative în acest sens sunt cele ce îngrădesc Stejarul de la Mârzești, cele ce au avut ca obiect ecologizarea pădurii sau ieșirile în grup în cadrul sitului cu explicații ce țin de istoria locului și de biodiversitate.

    Foto: Lucian Roșu

    5. Sărăturile Jijia Inferioară – Prut

    Sărăturile Jijia Inferioară – Prut reprezintă un sit de importanță comunitară declarat sit Natura 2000 în anul 2007, având codul ROSCI0222. Situl se întinde pe 10613 ha și se suprapune peste limitele administrative ale comunelor: Andrieșeni, Gropnița, Movileni, Popricani, Probota, Trifești, Țigănași, Victoria și Vlădeni. Acest teritoriu a fost desemnat sit comunitar pentru a conserva zone umede din Câmpia Moldovei (lacuri, bălţi, eleştee, canale şi albii de râu) alături de zone ripariene, de lizieră, pajişti şi sărături care adăpostesc şase tipuri de habitate de interes comunitar, dintre care unul este prioritar pentru conservare.

    Situl este compus dintr-o varietate de habitate care înconjoară porțiunea inferioară a râului Jijia, înainte ca acesta să se verse în râul Prut. Habitatele zonelor umede includ râuri și iazuri temporare, stufărișuri, mlaștini ierboase, pășuni, zone cu arbuști și câteva petice de pădure împreună cu teren arabil. Inundațiile de primăvară pot acoperi aproape întreaga zonă, transformând peisajul într-un mare corp de apă. În 1970, un plan de reglementare a inundațiilor a condus la stabilizarea prin canale și lacuri de acumulare pentru protecția comunităților din apropiere și la numeroase iazuri create pentru piscicultură.

    Pajiştile stepice sunt prezente în aval de lacul Hălceni şi sunt caracterizate de prezenţa asociaţiilor de păiuş stepic cu alte specii de păiuş, alături de care se mai întâlnesc firuţa de fâneţe, pirul cristat şi cel târâtor, zâzania, sulfina galbenă, pelinul, trifoiul târâtor şi altele.

    În zonă este menţionată şi prezenţa unei specii extrem de rare de stânjenel. Vegetaţia higrofilă este favorizată de adâncimea redusă a apei, fiind prezente specii ca stuful, papura, rugina, pipirigul şi rogozul. Pe luciul apei plutesc lintiţa, broscariţa şi plutnica, iar masa apei este invadată de specii de plante ca troscotul de baltă, iarba de baltă şi mana-apei.

    Biodiversitatea extraordinară a zonei a calificat acest teritoriu pentru a fi inclus în rețeaua de arii naturale protejate de interes internațional – sit RAMSAR. Mai mult, tot mai mulți vizitatori sunt interesați de această zonă, atât pentru peisajele diverse și activitățile ce pot fi practicate (birdwatching, plimbări în natură, caiac) dar și datorită prezenței restaurantului Delta Moldovei – ce promite o serie întreagă de activități ce se pot desfășura în cadrul sitului.

    Foto: Lucian Roșu

    6. Eleşteiele Jijiei și Miletinului

    Supranumită și Delta Moldovei, situl SPA Eleșteiele Jijiei și Miletinului reprezintă unul din cele mai importante situri de biodiversitate din România. Cu o suprafață de 18990 ha, situl se suprapune peste limita administrativă a 12 UAT-uri, după cum urmează: Andrieșeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropnița, Movileni, Popricani, Probota, Șipote, Trifești, Țigănași, Victoria și Vlădeni. Inclus în rețeaua Natura 2000, situl face parte, de asemenea, din rețeaua internațională de arii naturale protejate de interes internațional – RAMSAR. Teritoriul sitului se suprapune peste Câmpia Jijiei și este reprezentată de o serie de zone umede (râuri, lacuri de acumulare, turbării, terenuri arabile) ce asigură condițiile perfecte pentru dezvoltarea unui ecosistem bogat în specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

    Sunt estimate aproximativ 20000 de păsări care fac parte din 200 de specii diferite, multe din ele aflate pe lista speciilor amenințate cu dispariția, iar acesta reprezintă motivul pentru care situl a devenit cunoscut sub numele de Delta Moldovei.

    Situl SPA, ce include inclusiv rezervația naturală Balta Teiva Vișina, se remarcă prin diversitatea peisajului dar mai ales bogăția ecosistemului de zone umede.

    Zona este foarte îndrăgită de fotografi de păsări sau natură dar și de iubitori de plimbări în aer liber, cu bicicleta sau cu barca. Din acest punct de vedere, pe teritoriul comunei Movileni s-a amenajat un complex turistic cu specific pescăresc unde se pot desfășura o serie de activități specifice acestui areal cu o însemnătate deosebită pentru ecosistem (cazare, restaurant, kaiak, pescuit, birdwatching). Accesul se poate realiza cu mașina personală prin satul Mălăiești (cu porțiunea cea mai mare de drum asfaltat) sau prin satele Larga Jijia sau Movileni.

    Conectivitate și accesibilitate

    Grupul de acțiune locală Regiunea Rediu-Prăjeni este situat pe teritoriul județelor Iași și Botoșani, având în componență 9 comune (8 din Iași și 1 din Botoșani) considerate a fi omogene din punct de vedere fizico-geografic, economic și social. Din punct de vedere al accesibilității, sunt evidențiate următoarele lucruri:

    1. GAL Rediu-Prăjeni se poziționează în imediata vecinătate a aeroportului Internațional Iași cu distanțe ce variază între 14 km (Valea Lupului) și 70 km (Prăjeni), toate localitățile fiind aflate în izocrona de 1 oră față de aeroportul din Iași și 1h30-2h30 față de Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare din Salcea (Sv). Din acest punct de vedere, accesibilitatea aeriană este una foarte bună, asigurând o legătură constantă și consistentă cu majoritatea aeroporturilor internaționale de talie mare din Europa.
    2. Din perspectiva accesibilității feroviare, GAL-ul Rediu Prăjeni este tranzitat de calea ferată ce leagă Municipiul Iași de Municipiul Dorohoi prin Valea Ilenei, apoi Valea Șbonț și apoi de-a lungul văii Jijiei. Acest lucru facilitează deplasările zilnice și navetismul, mai ales din prisma poziționării punctelor de oprire – ce conectează trei comune aflate pe teritoriul GAL-ului Rediu Prăjeni (Românești, Movileni, Vlădeni). Calea ferată este operată de un operator privat (RegioTrans) cu o frecvență zilnică de 8 trenuri. Pe teritoriul GAL se află 6 stații și un tunel de cale ferată
    3. Accesibilitatea rutieră este una într-o continuă îmbunătățire. GAL Rediu-Prăjeni este tranzitat de multe drumuri județene, comunale sau de exploatare agricolă, unele dintre aceastea fiind modernizate/reabilitate sau în curs de reabilitare. De interes sunt drumurile județene ce leagă Municipiul Iași de Municipiul Botoșani prin DJ 282B și DJ282C, care trec prin siturile Natura 2000 sau prin proximitatea lor, devenind emblematice pentru căutătorii de cadre fotogenice. Acestea urmează cursul râului Jijia și apoi a Miletinului, asigurând conexiunea cu DN 28B/E58 în orașul Flămânzi. Drumurile DJ 282 și DJ 281D se află în prezent în proces de reabilitare/modernizare, și vor constitui o legătură mai facilă între Iași și Hârlău, respectiv Dolhasca și Suceava.