GAL Ștefan cel Mare

Teritoriul GAL ȘTEFAN CEL MARE este situat în județele Iași și Vaslui, înglobând 14 unități administrativ – teritoriale (68 de sate), după cum urmează:

În județul Iași:

1. Comuna ARONEANU (Aroneanu, Dorobanț, Rediu Aldei, Șorogari)
2. Comuna CIORTEȘTI (Ciortești, Coropceni, Deleni, Rotăria, Șerbești)
3. Comuna COMARNA (Comarna, Curagău, Osoi, Stânca)
4. Comuna COSTULENI (Costuleni, Covasna, Cozia, Hilița)
5. Comuna DOBROVĂȚ (Dobrovăț)
6. Comuna GOLĂIEȘTI (Golăiești, Cilibiu, Cotu lui Ivan, Grădinari, Medeleni, Petrești, Podu Jijiei)
7. Comuna PRISĂCANI (Prisăcani, Măcărești, Moreni)
8. Comuna ȚUȚORA (Țuțora, Chiperești, Oprișeni)
9. Comuna UNGHENI (Bosia, Coada Stâncii, Mânzătești,Ungheni)

 

În județul Vaslui:

10. Comuna CODĂEȘTI (Codăești, Ghergheleu, Pribești, Rediu Galian)
11. Comuna DĂNEȘTI (Dănești, Bereasa, Boțoaia, Emil Racoviță, Rășcani, Tătărăni)
12. Orașul NEGREȘTI (Negrești, Căzănești, Cioatele, Glodeni, Parpanița, Poiana, Valea Mare)
13. Comuna REBRICEA (Rebricea, Bolați, Crăciunești, Draxeni, Măcrești, Rateșu Cuzei, Sasova, Tatomirești, Tufeștii de Jos)
14. Comuna TĂCUTA (Tăcuta, Cujbă, Dumasca, Focșeașca, Mircești, Protopopești, Sofieni)

 

TOP ATRACȚII

• TOP 3 naturale

1. Pădurea Dobrovăț (Codrii Iașilor)
2. Situl Natura 2000 – Râul Prut
3. Lacurile Aroneanu și Dorobanț, cu activități de agrement

• TOP 3 biserici

1. Mănăstirea Dobrovăț
2. Biserica ‘’Sf. Nicolae’’ Aroneanu
3. Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Negrești

• TOP 3 alte clădiri sau elemente antropice

1. Casa Memorială Emil Racoviță
2. Podul Eiffel din Ungheni
3. Conacul Rosetti-Balș din Pribești, Codăești

• TOP 3 resurse turistice imateriale (obiceiuri, tradiții) sau produse locale

1. Roadele de Prisăcani – târg de produse locale și tradiționale
2. Asociația Pomiviticola Hilița
3. Cireșele din Comarna

Rute Culturale – propuneri

Majoritatea zonelor rurale nu pot constitui o destinație în sine. Șansa lor constituie poziția pe anumite trasee. Dacă în mod tradițional satele s-au dezvoltat social și economic mai mult atunci când erau amplasate de-a lungul unor trasee de comunicații (drumuri, căi ferate, căi de nevigație), dezvoltarea turistică poate veni prin amplasarea de-a lungul unor rute frecventate de turiști sau pe traseul unor noi rute turistice.

 

European Cultural Routes – demers al Consiliului Europei

Programul Rute culturale a fost lansat de Consiliul Europei în 1987 cu Declarația de la Santiago de Compostela. Traseele culturale ale Consiliului Europei sunt o invitație la călătorie și la descoperirea patrimoniului bogat și divers al Europei, aducând oameni și locuri împreună în rețele de istorie și patrimoniu comun. Peste 30 de trasee culturale ale Consiliului Europei oferă o multitudine de activități de agrement și educaționale pentru toți cetățenii din întreaga Europă și nu numai și sunt resurse cheie pentru un turism responsabil și o dezvoltare durabilă. Acestea acoperă o serie de teme diferite, de la arhitectură și peisaj la influențe religioase, de la gastronomie și moștenire intangibilă la figurile majore ale artei, muzicii și literaturii europene.

 

Rute culturale ale Consiliului Europei la care vă puteți afilia:

”Ruta moștenirii evreiești” – The European Routes of Jewish Heritage

–        Comuna Codăești – Târgul Codăești – foste case evreiești, cimitir

–        Orașul Negrești – Târgul Negrești – foste case evreiești, cimitir

 

Rute Culturale Turistice în România

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului este membru al Acordului Parțial Extins, conform Legii nr. 59/2013, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei.

Având în vedere experiența dobândită și luând în considerare importanța dezvoltării produselor turistice pentru satisfacerea nevoilor, cerințelor, așteptărilor turiștilor și creșterea competitivității sectorului, Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a creat un sistem voluntar de „recunoaștere” a Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate de organizațiile din domeniul turismului/culturii sau de autoritățile publice locale pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural. Rutele se împart în rute dezvoltate pe plan: local, regional, național sau transnațional.

 

Rute culturale LOCALE sau REGIONALE pe care le puteți crea

Obiective care pot fi incluse într-o posibilă rută ”Frontul din august 1944”

–        Comuna Costuleni – Buncăre din al Doilea Război Mondial, Crucea Eroilor

 

Obiective care pot fi incluse într-o posibilă rută ”Curți domnești și boierești moldovenești”.

–        Comuna Codăești – Conacul Rosetti- Balș din Pribești

–        Comuna Dănești – Conacul familiei Racoviță

–        Comuna Tăcuta – Conacul Sturdza

–        Comuna Costuleni – Conacul boierului Săulescu (Cozia) și conacul boierului Velciu (Hilița)

–        Comuna Dobrovăț – Casa Racoviță (din incinta mănăstirii)

–        Comuna Golăiești – fostul conac de la Medeleni

–        Orașul Negrești – fosta curte boierească

 

Rute cultural turistice naționale și  transnaționale din Romania la care vă puteți afilia:

Obiective care pot fi incluse pe Ruta ”Meșteri populari și meșteșuguri tradiționale din România”

o   Comuna Ciortești: Ioan Bălan (Rotăria) – sculptor local, Doina Dudău – urzeală și război de țesut, Nicoleta Bârlădeanu – coase ii, Mara Rusu – coase ii

o   Comuna Comarna: Pavel Puiu – împletitor nuiele + papură

o   Comuna Dobrovăț: Adrian Neculai Cenușă – fierărie veche

o   Comuna Golăești: Gheorghe Ciortan – tâmplar/ dogar, Petru Crețu (sat Cotu lui Ivan) și Gheorghe Popovici (sat Golăiești) – confecționare mături manual

o   Comuna Prisăcani: Gheorghe Tătaru – banițe, coșuri de nuiele, Aurel Chirica – fierar

o   Comuna Țuțora: Neamțu Vasile – sculptor lemn, Nechita Vasile (Lică) – meșter fierar

o   Comuna Codăești: Petrea Curuleț – sculptor lemn, Ionel Adam – tâmplar

o   Orașul Negrești: Costel Stângaciu – împletitor coșuri, Dorel Zatunga – fierar, Petru Pandele – Pictor Artă sacra

o   Comuna Rebricea: Dorin Ilade – fierar Draxeni

o   Comuna Tăcuta: Chele Ion – fierar/potcovar

 

Obiective care pot fi incluse pe ”Ruta Bisericilor de Lemn din România”.

–        Comuna Ciortești – Biserica veche din lemn din Ciortești

–        Comuna Dobrovăț – Biserica de lemn Pahomie

–        Comuna Golăiești – Biserica Veche din cimitirul Medeleni

–        Comuna Prisăcani – Biserica din vălătuci Sf. Nicolae, sat Moreni

–        Comuna Ungheni – Biserica Sf. Dumitru, sat Coada Stâncii

–        Comuna Tăcuta – Biserica din cimitirul satului Rediu-Galian

–        Orașul Negrești

o   Biserica de lemn  Sfinții Voievozi din Negrești

o   Biserica Sf. Nicolae din Căzănești

o   Biserica de lemn din Parpanița

–        Comuna Rebricea

o   Biserica Sf. Nicolae, sat Draxeni

o   Clopotnițele din lemn de la bisericile Rateșu Cuzei,

Tatomirești, Rebricea

 

Obiective care pot fi incluse pe ”Ruta patrimoniului multietnic din România”

–        Comuna Codăești – Târgul Codăești – foste case evreiești, cimitir

–        Orașul Negrești – Târgul Negrești – foste case evreiești, cimitir

 

Obiective care pot fi incluse pe Ruta caselor memoriale din România

–        Comuna Golăești – Punctul muzeal „Ionel Teodoreanu”

–        Comuna Dănești – Casa Memorială Emil Racoviță

 

Obiective care pot fi incluse pe Ruta “Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova“

–        Comuna Dobrovăț – Ansamblul mănăstirii Dobrovăț

–        Comuna Codăești -Mănăstirea Ștefan cel Mare (proximitate față de Movila lui Burcel)

Arii naturale protejate în cadrul GAL Ștefan cel Mare

GAL Ștefan cel Mare, unul din cele mai mari GAL-uri (ca suprafață și ca masă demografică) din regiunea Moldovei are o formă atipică, desfășurându-se pe mai multe forme de relief (Câmpia Moldovei, Podișul Central Moldovenesc). Situat în bazinul hidrografic al râurilor Prut, Jijia, Bahlui și Bârlad, având un teritoriu cu un peisaj foarte diversificat dar și o variabilitate a formelor de relief, GAL-ul Ștefan cel Mare impresionează prin diversitate geografică. Iar acest lucru conduce la prezența unei resurse turistice naturale complementare și diversificată.

Peisajul în partea de E a teritoriului este puternic influențată de prezența râurilor Prut și Jija – ce au modelat arealul și și-au pus amprenta inclusiv asupra agriculturii tradiționale dar și a arhitecturii locale.

Arealul de tranziție spre culmile Podișului central moldovenesc (Costuleni, Comarna, Ciortești) reprezintă un veritabil teritoriu agrar, cu peisaje fermecătoare în sezonul primăvăratec sau tomnatic, cu intinsele sale livezi de cireșe.

Zona înaltă a Podișului Central Moldovenesc, acoperită cu păduri seculare ascunde o biodiversitate remarcabilă și, a devenit, zona cea mai utilizată de locuitorii județului Iași pentru relaxare activă sau pur și simplu plimbări prin natură.

Pe tot teritoriul GAL-ului Ștefan cel Mare se întâlnesc o serie de Arii Naturale protejate, din care cele mai importante sunt cele intrate în cadrul programului Natura 2000, respectiv:

1. Situri SPA (sit de protecție avifaunistică): Pădurea Bârnova (Dobrovăț, Tăcuta, Comarna), Pădurea Miclești (Ciortești),
2. Situri SCI (situri de importanță comunitară): Râul Prut (Golăiești, Ungheni, Țuțora,Prisăcani), Pădurea Medeleni (Golăiești), Pădurea Icușeni (Golăiești), Fânațurile de la Glodeni (Negrești, Rebricea), Pădurea Bârnova – Repedea (Dobrovăț, Tăcuta).
3. Rezervații Naturale – acestea sunt de dimensiuni mai mici si sunt incluse în cadrul siturilor SCI (Rezervația Pietrosu, Fâneața de la Glodeni, Pădurea Icușeni și Cotul Bran)