GAL Valea Prutului

Teritoriul GAL VALEA PRUTULUI este situat în județele Iași și Botoșani, și înglobează 11 unități administrativ – teritoriale, după cum urmează:

În județul Iași:

Comuna ANDRIEȘENI (Andrieșeni, Buhăeni, Drăgănești, Fântânele, Glăvănești, Iepureni, Spineni)
Comuna BIVOLARI (Bivolari, Buruienești, Soloneț, Tabăra, Traian)
Comuna POPRICANI (Popricani, Cârlig, Cotu Morii, Cuza Vodă, Moimești, Rediu Mitropoliei, Țipilești, Vânători, Vulturi)
Comuna PROBOTA (Probota, Bălteni, Perieni)
Comuna ROȘCANI (Rădeni, Roșcani)
Comuna TRIFEȘTI (Trifești, Hermeziu)
Comuna ȚIGĂNĂȘI (Țigănăși, Cârniceni, Mihail Kogălniceanu, Stejarii)
Comuna VICTORIA (Victoria, Frăsuleni, Icușeni, Luceni, Sculeni, Stânca, Șendreni)

În județul Botoșani:

Comuna ROMÂNEȘTI (Românești, Dămedeni, Românești-Vale, Sărata)
Comuna SANTA MARE (Santa Mare, Bădărăi, Berza, Bogdănești, Durnești, Ilișeni, Rânghilești, Rânghilești-Deal)
Orașul ȘTEFĂNEȘTI (Ștefănești, Bădiuți, Bobulești, Stânca, Ștefănești – Sat)

TOP ATRACȚII

A. TOP 3 naturale
1 Eleșteele Jijiei și ale Miletinului b. 2 Râul Prut
3 Lacul Stânca Costești
TOP 3 biserici
1 Biserica de lemn din Iepureni
b. 2 Biserica de lemn Sf. Voievozi din satul Rădeni
3 Biserica Sf. Parascheva din Ștefănești
TOP 3 alte clădiri sau elemente antropice
1 Muzeul Negruzzi Hermeziu b. 2 Casele evreiești din Bivolari c. 3 Gara Șoldana
D. TOP 3 resurse turistice imateriale (obiceiuri, tradiții) sau produse locale a. 1 Vin Hermeziu (domeniile Lungu) – Bivolari/Trifești
b. 2 Produse apicole (Prisaca Moldova) – Popricani
3 Popricani – tradiții de anul nou (struțul de la Popricani, capra, ursul, cerbul) E. TOP resurse umane
1 Andrieșeni – dna farmacistă Daria Țurcanu b. 2 Bivolari – Vasile D. Huțișoru – istoric local
3 Popricani – dna bibliotecară Mihaela Tanasa
d. 4 Probota – Robu Vasile – scriitor
5 Roșcani – Mavrachi Ion – povestitor f. 6 Trifești – viceprimar Ciornei Radu
g. 7 Țigănași – dna bibliotecară Adela Josanu-Pipirig h. 8 Victoria – fam. Olaru
9 Românești – Ioana Ioniță (Sărata Organic Village) j. 10 Santa Mare – Preot paroh Bădărăi Mihai Bodea k. 11 Ștefănești – dna muzeograf: Munteanu Carmen

Rute Culturale – propuneri

Majoritatea zonelor rurale nu pot constitui o destinație în sine. Șansa lor constituie poziția pe anumite trasee. Dacă în mod tradițional satele s-au dezvoltat social și economic mai mult atunci când erau amplasate de-a lungul unor trasee de comunicații (drumuri, căi ferate, căi de navigație), dezvoltarea turistică poate veni prin amplasarea de-a lungul unor rute frecventate de turiști sau pe traseul unor noi rute turistice.

European Cultural Routes – demers al Consiliului Europei

Programul Rute culturale a fost lansat de Consiliul Europei în 1987 cu Declarația de la Santiago de Compostela. Traseele culturale ale Consiliului Europei sunt o invitație la călătorie și la descoperirea patrimoniului bogat și divers al Europei, aducând oameni și locuri împreună în rețele de istorie și patrimoniu comun. Peste 30 de trasee culturale ale Consiliului Europei oferă o multitudine de activități de agrement și educaționale pentru toți cetățenii din întreaga Europă și nu numai și sunt resurse cheie pentru un turism responsabil și o dezvoltare durabilă. Acestea acoperă o serie de teme diferite, de la arhitectură și peisaj la influențe religioase, de la gastronomie și moștenire intangibilă la figurile majore ale artei, muzicii și literaturii europene.

Rute c ultur al e ale C onsi l i ului E ur opei l a c ar e v ă pute ți afilia:

Obiective care pot fi incluse în ”Ruta moștenirii evreiești” – The European Routes of Jewish Heritage

Comuna Bivolari – Cimitirul evreiesc, casele evreiești din zona centrală

Orașul Ștefănești – cimitirul evreiesc și mormântul Rabinului sfânt, țadicul Avrohom Mattisyohu Friedman supranumit de evreii hasidici „der Molech” (îngerul); Casele evreiești din zona centrală

Comunele Popricani, Stânca – masacre în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Rute Culturale Turistice în România

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului este membru al Acordului Parțial Extins, conform Legii nr. 59/2013, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei.

Având în vedere experiența dobândită și luând în considerare importanța dezvoltării produselor turistice pentru satisfacerea nevoilor, cerințelor, așteptărilor turiștilor și creșterea competitivității sectorului, Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a creat un sistem voluntar de „recunoaștere” a Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate de organizațiile din domeniul turismului/culturii sau de autoritățile publice locale pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural. Rutele se împart în rute dezvoltate pe plan: local, regional, național sau transnațional.

Rute culturale LOCALE sau REGIONALE pe care le puteț i crea

Obiective care pot fi incluse într-o posibilă rută ”Frontul din 1944”.

Comuna Probota – Monumentul eroilor și cimitirul sovietic

Comuna Victoria – sat Stânca (fostul castel – distrus în 1944, monumentul eroilor) Orașul Ștefănești – Monumentul eroilor și cimitirul sovietic

Obiective care pot fi incluse într-o posibilă rută ”Curți domnești și boierești moldovenești”.

Comuna Victoria – Fostul Palat Roznovanu de la Stânca Comuna Roșcani – Casa boierului Garabet Manea Comuna Trifești – Curtea familiei Negruzzi

Comuna Santa Mare – Conacul familiei Goilav

Orașul Ștefănești – Conac

Rute cultural turistice naț ionale ș i transnaț i onal e din R omani a l a c ar e v ă pute ți afilia:

Obiective care pot fi incluse pe Ruta ”Meșteri populari și meșteșuguri tradiționale din România”

Comuna Popricani – Ana Matei – face ii. Contact: 0743 051 994

Comuna Victoria – IF Delcia Florin: potcovit, fierărie

Comuna Românești – Melania Stejar (Război de țesut); Mihaela Burlacu (împletit); Musteață

Maria (șosete din lână)

Obiective care pot fi incluse pe ”Ruta Bisericilor de Lemn din România”.

Comuna Andrieșeni – Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, sat Iepureni (1783)

Comuna Andrieșeni – paraclisul de lemn din Andrieșeni (după 1990)

Comuna Popricani – Biserica de lemn cu hramul „Sf. Prooroc Isaia” din satul Cîrlig (1816)

Comuna Roșcani – Biserica de lemn Sf. Voievozi din satul Rădeni (1780)

Comuna Românești – Biserica din cimitirul din Dămideni (1953)

Comuna Santa Mare – Biserica veche „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, sat Bădărăi (1896)

Orașul Ștefănești – Biserica Sf. Voievozi, sat Bobulești (1777)

Obiective care pot fi incluse pe ”Ruta patrimoniului multietnic din România”

Comuna Bivolari – Cimitirul evreiesc, casele evreiești din zona centrală

Obiective care pot fi incluse pe Ruta caselor memoriale din România

Orașul Ștefănești – Muzeul Ștefan Luchian

Comuna Trifești – Casa memorială Costache Negruzzi

Obiective care pot fi incluse pe Ruta ”Cultura Cucuteni – parte din identitatea națională”

Comuna Țigănași – Balerina de la Cârniceni – reprezentare grafică în pictura murală din Cârniceni

Obiective care pot fi incluse pe Ruta “Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova“

Orașul Ștefănești – Biserica Sf. Cuv. Parascheva, Ștefănești – Lăcașul de cult este construit parțial pe fundația bisericii „Sf. Procopie”, despre care se spune că ar fi fost ridicată de Ștefan cel Mare.

Arii naturale protejate în cadrul GAL Valea Prutului

GAL Valea Prutului, așezat geografic în partea de NE a județului Iași și SE a județului Botoșani, este integrat în ansamblul Podișului Moldovei, cu altitudini ce variază între 32 de metri (șesul Prutului) și

240 metri (interfluviu). Teritoriul este dominat și drenat de cele 2 râuri principale – Râul Prut și afluentul său – Jijia, element ce oferă o unicitate și omogenitate geografică întregului teritoriu, tocmai prin salba de lacuri și zone inundabile ce au dus la apariția unor forme de vegetație specifice zonelor umede. Această caracteristică oferă un loc propice pentru dezvoltarea biodiversității, în special specii de păsări migratoare dar și ihtiofauna. Acest lucru a dus la creșterea interesului pentru aceste habitate, acestea fiind protejate prin crearea unor arii naturale protejate Natura 2000, de tip SCI (situri de interes comunitar) sau SPA (situri avi-faunistice).

Situri de interes comunitar (SCI)
a. Râul Prut

Aria naturală protejată de tip SCI (sit de importanță comunitară) , Râul Prut are o suprafață de 11861 de ha protejate, acesta întinzându-se pe teritoriul județelor Iași și Vaslui. Această arie protejată a fost înființată în anul 2007, fiind parte integrantă a rețelei natura 2000 cu codul ROSCI0213. Aria protejată este amplasată în cadrul albiei minore și a albiei majore a râului Prut. Prezența a numeroase habitate prezente în sit (păduri ripariene mixte, lacuri distrofice și eutrofe sau pajiști naturale de altitudini joase) a permis dezvoltarea unei bogate diversității. Remarcabil pentru acest areal este ihtiofauna, aceasta fiind considerată foarte bogată.

Aflându-se la granița cu Republica Moldova – acest areal este privat de dezvoltarea activității turistice potențiale. Necesitatea avizelor de la poliția de frontieră fac ca accesul în scop recreațional să fie foarte dificil. De menționat că de-a lungul timpului au existat temerari care au parcurs cu caiacul porțiunea de râu de la intrarea în România până la vărsarea în Dunăre.

Totuși, râul Jijia, care curge paralel cu râul Prut oferă această posibilitate, de a fi parcurs cu barca sau

caiacul, activitate din ce în ce mai atractivă pentru iubitorii de sporturi nautice.

De menționat că prezența redusă a activității umane în cadrul arealului duce la dezvoltarea habitatelor

și a biodiversității, lucru ce aduce plus valoare întregului teritoriu.

În cadrul GAL-ului Valea Prutului, această arie protejată se suprapune peste teritoriul administrativ al

comunelor Bivolari, Trifești, Probota, Victoria.

b. Sărăturile Jijia – Inferioară Prut (Popricani, Țigănași, Probota, Trifești)

Sărăturile Jijia Inferioară – Prut reprezintă un sit de importanță comunitară declarat sit Natura 2000 în anul 2007, având codul ROSCI0222. Situl se întinde pe 10613 ha și se suprapune peste limitele administrative ale comunelor: Andrieșeni, Gropnița, Movileni, Popricani, Probota, Trifești, Țigănași, Victoria și Vlădeni. Acest teritoriu a fost desemnat sit comunitar pentru a conserva zone umede din Câmpia

Moldovei (lacuri, bălți, eleștee, canale și albii de râu) alături de zone ripariene, de lizieră, pajiști și sărături care adăpostesc șase tipuri de habitate de interes comunitar, dintre care unul este prioritar pentru conservare.

Situl este compus dintr-o varietate de habitate care înconjoară porțiunea inferioară a râului Jijia, înainte ca acesta să se verse în râul Prut. Habitatele zonelor umede includ râuri și iazuri temporare, stufărișuri, mlaștini ierboase, pășuni, zone cu arbuști și câteva petice de pădure împreună cu teren arabil. Inundațiile de primăvară pot acoperi aproape întreaga zonă, transformând peisajul într-un mare corp de apă. În 1970, un plan de reglementare a inundațiilor a condus la stabilizarea prin canale și lacuri de acumulare pentru protecția comunităților din apropiere și la numeroase iazuri create pentru piscicultură.

Pajiștile stepice sunt prezente în aval de lacul Hălceni și sunt caracterizate de prezența asociațiilor de păiuș stepic cu alte specii de păiuș, alături de care se mai întâlnesc firuța de fânețe, pirul cristat și cel târâtor, zâzania, sulfina galbenă, pelinul, trifoiul târâtor și altele.

În zonă este menționată și prezența unei specii extrem de rare de stânjenel. Vegetația higrofilă este favorizată de adâncimea redusă a apei, fiind prezente specii ca stuful, papura, rugina, pipirigul și rogozul. Pe luciul apei plutesc lintița, broscarița și plutnica, iar masa apei este invadată de specii de plante ca troscotul de baltă, iarba de baltă și mana-apei.

Biodiversitatea extraordinară a zonei a calificat acest teritoriu pentru a fi inclus în rețeaua de arii naturale protejate de interes internațional – sit RAMSAR. Mai mult, tot mai mulți vizitatori sunt interesați de această zonă, atât pentru peisajele diverse și activitățile ce pot fi practicate (birdwatching, plimbări în natură, caiac) dar și datorită prezenței restaurantului Delta Moldovei – ce promite o serie întreagă de activități ce se pot desfășura în cadrul sitului.

Mai mult, activitatea desfășurată de Societatea Ornitologică din România (SOR) cu ajutorul filialei Iași a contribuit, prin taberele organizate în acest GAL, la o mai bună înțelegere a și conștientizare a biodiversității, mai ales din partea școlarilor.

c. Pădurea Medeleni (Victoria)

Pădurea Medeleni reprezintă un sit SCI, arie naturală protejată, cu codul ROSCI0161, aflate pe teritoriul comunelor Golăiești și Victoria, cu o suprafață de 131 de hectare. Poziționat în Câmpia Moldovei, situl reprezintă o zonă împădurită în cadrul luncii Prutului și a Jijiei cu specii arboricole de stejar sau frasin. Se remarcă 2 specii de plante deosebit de rare, respectiv laleaua pestriță și ghiocelul de baltă. De asemenea și fauna este una surprinzător de bogată, cu prezența unor specii amenințate cum ar fi pisica sălbatică, viezurele sau veverița roșcată.

Situl Natura 2000 ROSCI0161 Pădurea Medeleni este încadrat și în categoria rezervațiilor naturale de interes județean (de tip forestier), pe o suprafață de 102 ha.

În apropierea acestui sit se află 2 obiective turistice foarte interesante și mai puțin cunoscute, respectiv cimitirul și biserica veche a satului Medeleni (împreună cu pâlcul de stejari seculari) și școala din Medeleni (celebră datorită scrierilor lui Ionel Teodoreanu).

Fiind într-un areal slab tranzitat, fără o prezență a infrastructurilor de transport, arealul este bine

conservat și protejat de presiunea antropică.

d. Pădurea și pajiștile de la Mârzești (Popricani)

Pădurea și pajiștile de la Mârzești reprezintă un sit de importanță comunitară, declarat sit Natura 2000 în anul 2007, cu codul ROSCI0171. Are o suprafață de aproximativ 200 de ha, aflându-se la o altitudine medie de aproximativ 125 de metri, fiind situat pe teritoriul administrativ al comunelor Popricani și Rediu.

Importanța sitului rezidă în prezența pajiștilor stepice și a pădurilor de silvostepă siberiană ce conservă o serie de habitate naturale de tip: Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Stepe ponto- sarmatice, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis), Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice și Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp și protejează floră și faună specifică Podișului moldovenesc.

De asemenea, două specii de mamifere sunt considerate de importanță comunitară, respectiv: popândăul (Spermophilus citellus) și șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis), două specii de reptile: vipera de stepă (Vipera ursinii ssp. moldavica) și broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis) și două specii de amfibieni: tritonul cu creastă (Triturus cristatus) și buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina, specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN).

Pădurea de la Mârzești devine și un reper al comunității, interesul societal fiind unul din ce în ce mai puternic. Din acest punct de vedere, comunitatea organizată în jurul asociației Rediu lui Tătar are în vedere protejarea și conservarea Pădurii de la Mârzești. Inițiative în acest sens sunt cele ce îngrădesc Stejarul de la Mârzești, cele ce au avut ca obiect ecologizarea pădurii sau ieșirile în grup în cadrul sitului cu explicații ce țin de istoria locului și de biodiversitate.

B. SPA – arii de protecție specială (avifaunistică)
Eleșteele Jijiei și ale Miletinului (Tigănași, Victoria, Popricani)

Supranumită și Delta Moldovei, situl SPA Eleșteiele Jijiei și Miletinului reprezintă unul din cele mai importante situri de biodiversitate din România. Cu o suprafață de 18990 ha, situl se suprapune peste limita administrativă a 12 UAT- uri, după cum urmează: Andrieșeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropnița, Movileni, Popricani, Probota, Șipote, Trifești, Țigănași, Victoria și Vlădeni. Inclus în rețeaua Natura 2000, situl face parte, de asemenea, din rețeaua internațională de arii naturale protejate de interes internațional – RAMSAR. Teritoriul sitului se suprapune peste Câmpia Jijiei și este reprezentată de o serie de zone umede (râuri, lacuri de acumulare, turbării, terenuri arabile) ce asigură condițiile perfecte pentru dezvoltarea unui ecosistem bogat în specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Sunt estimate aproximativ 20000 de păsări care fac parte din 200 de specii diferite, multe din ele aflate pe lista speciilor amenințate cu dispariția, iar acesta reprezintă motivul pentru care situl a devenit cunoscut sub numele de Delta Moldovei.

Situl SPA, ce include inclusiv rezervația naturală Balta Teiva Vișina, se remarcă prin diversitatea peisajului dar mai ales bogăția ecosistemului de zone umede.

Zona este foarte îndrăgită de fotografi de păsări sau natură dar și de iubitori de plimbări în aer liber, cu bicicleta sau cu barca. Din acest punct de vedere, pe teritoriul comunelor Victoria sau Popricani s- au amenajat complexe turistice cu specific pescăresc unde se pot desfășura o serie de activități specifice acestui areal cu o însemnătate deosebită pentru ecosistem (cazare, restaurant, kaiak, pescuit, birdwatching).

b. Rezervația Lacul Stânca Costești

Arealul „Lacul Stânca – Costești” (2.950 ha) a fost declarată rezervație naturală prin Hotărârea de Guvern Nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone). O suprafață importantă a acesteia (2.161 ha) a intrat în rețeaua Natura 2000 sub forma rezervației de tip SCI – arie de protecție specială avifaunistică. Teritoriul este încadrat în bioregiunea continentală a platformei moldovenești în bazinul superior al Prutului și reprezintă lacul artificial creat printr-un baraj pe râul Prut (în amonte de hidrocentrala omonimă), în partea nord-estică a României (la granița cu Republica Moldova); și zonele limitrofe acestuia (bălți, stufăriș, păpuriș, zone împădurite, pajiști). Adesea, aici vin pescari și arheologi (în zona Ripiceni). Situl dispune de trei clase de habitate naturale de tip: Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare); Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) și Pajiști ameliorate; ce adăpostesc și asigură condiții prielnice de cuibărire și hrană mai multor specii de păsări (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care există unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Rezervații naturale
Balta Teiva-Vișina (Popricani, Victoria)

Arie naturală protejată de interes național – rezervație naturală de tip acvatic este situată pe teritoriul administrativ al comunei Popricani, la limita cu comuna Victoria. Aceasta a fost înființată în anul 1994, în acest mod fiind protejat linul (Tinca tinca).

b. Pădurea Roșcani (Roșcani)

Pădurea Roșcani, aflată pe teritoriul comunei Roșcani reprezintă o arie protejată forestieră de interes național cu o suprafață de 36 de ha. Situată în Podișul Moldovei, în partea vestică a satului Roșcani, această arie naturală protejată adăpostește specii de stejar, gorun, frasin, arțar și tei dar și cărpiniță (specie specifică zonelor submediteraneene). Propunerea de conservare este pentru menținerea diversității habitatelor și a speciilor de plante și animale.

Rezervația Stânca Ștefănești

Stânca Ștefănești este un teritoriu protejat de tip rezervație cu un caracter complex, geologic și floristic, situată la Nord-Est de orașul Ștefănești, județul Botoșani. Roca apare la suprafață ca un

„pinten” calcaros format din depozite de luturi

loessoide cuaternare, cu o înălțime maximă de

101m, cunoscut sub numele de „Casa Doamnei”. Acest recif carstic adăpostește pe coastele stâncoase o plantă foarte rară- Schivereokia podolica. Pentru această specie, aici este limita vestică a arealului său mondial. Specia floristică Schivereckia podolica este critic amenințată

deoarece habitatul speciei a fost în mare parte distrus prin construcția barajului Stânca-Costești.

d. Prutețul Bălălău

Rezervația acvatică de tip IV IUCN este o arie natural protejată de interes național, aflată pe teritoriul comunei Probota, în partea de E a satului Bălteni. Aceasta reprezintă un luciu de apă cu o suprafață de 25 ha ce are ca rol de protecție – reproducerea și dezvoltarea puieților din mai multe specii de ihtiofaună, în special somnul, știuca, porcușorul, plătica și crapul.