Microregiunea Belcești Focuri

Teritoriul GAL Microregiunea BELCEȘTI – FOCURI este situat în judeţul Iaşi, înglobând 8 unități administrativ-teritoriale, după cum urmează:

1. Comuna BĂLȚAȚI (Bălțați, Cotârgaci, Filiași, Mădîrjești, Podișu, Sârca, Valea Oilor)
2. Comuna BELCEȘTI (Belcești, Liteni, Munteni, Satu Nou, Tansa, Ulmi)
3. Comuna COARNELE CAPREI (Coarnele Caprei, Arama, Petroșica)
4. Comuna ERBICENI (Erbiceni, Bârlești, Spinoasa, Sprânceana, Totoești)
5. Comuna FOCURI (Focuri)
6. Comuna FÂNTÂNELE (Fântânele)
7. Comuna SCOBINȚI (Scobinți, Bădeni, Fetești, Sticlăria, Zagavia)
8. Comuna SIREȚEL (Sirețel, Berezlogi, Humosu, Satu Nou, Slobozia)

TOP ATRACȚII

1. TOP 3 naturale

1. Eleșteele Jijiei și ale Miletinului
2. Acumulările de la Belcești
3. Dealul Mare Hârlău

1. TOP 3 biserici

1. Biserica Sfântul Grigore Teologul, sat Mădârjești
2. Bisericile Lipovenești, Focuri
3. Mânăstirea Sângeap Basaraba

1. TOP 3 alte clădiri sau elemente antropice

1. Parcul Ulmi, Belcești
2. Conacul boierului Gh. M. Barbu, Scobinți
3. Muzeul etnografic din Sticlăria, Scobinți

1. TOP 3 resurse turistice imateriale (obiceiuri, tradiții, experiențe) sau produse locale

1. Cerbul de la Sticlăria, com. Scobinți
2. Fructele de la Sârca, com. Bălțați
3. Zbor cu Parapanta, com. Erbiceni, Bălțați

1. TOP 3 resurse umane

1. Bălțați – Gheorghe Ciobanu (pictor naiv)
2. Belcești – Vasile Ciobanu (asociația Ulmi-Poleni)
3. Coarnele Caprei – Vasile Alexandru (fondatorul ziarului Coarnele Caprei + vlog Haiducul poveștilor)
4. Erbiceni – Liliana Costea (prof. muzică)
5. Fântânele – Moloman Gheorghe (tâmplar)
6. Focuri – Sabasanu Viorica (responsabil muzeu)
7. Scobinți – Curecheriu Constantin – Tezaur Uman Viu
8. Sirețel – Făcăleț Geta-Hora (educatoare)

Rute Culturale – propuneri

Majoritatea zonelor rurale nu pot constitui o destinație în sine. Șansa lor constituie poziția pe anumite trasee. Dacă în mod tradițional satele s-au dezvoltat social și economic mai mult atunci când erau amplasate de-a lungul unor trasee de comunicații (drumuri, căi ferate, căi de navigație), dezvoltarea turistică poate veni prin amplasarea de-a lungul unor rute frecventate de turiști sau pe traseul unor noi rute turistice.

European Cultural Routes – demers al Consiliului Europei

Programul Rute culturale a fost lansat de Consiliul Europei în 1987 cu Declarația de la Santiago de Compostela. Traseele culturale ale Consiliului Europei sunt o invitație la călătorie și la descoperirea patrimoniului bogat și divers al Europei, aducând oameni și locuri împreună în rețele de istorie și patrimoniu comun. Peste 30 de trasee culturale ale Consiliului Europei oferă o multitudine de activități de agrement și educaționale pentru toți cetățenii din întreaga Europă și nu numai și sunt resurse cheie pentru un turism responsabil și o dezvoltare durabilă. Acestea acoperă o serie de teme diferite, de la arhitectură și peisaj la influențe religioase, de la gastronomie și moștenire intangibilă la figurile majore ale artei, muzicii și literaturii europene.

Rute culturale ale Consiliului Europei la care vă puteți afilia:

Obiective care pot fi incluse în ruta internațională ”El Camino de Santiago”

Comuna Bălțați, sat Bălțați- Biserica romano-catolică ‘’Coborârea Sfântului Duh’’

Comuna Belcești, sat Satu Nou – Biserica catolică ‘’Sfânta Tereza a Pruncului Iisus’’

Comuna Fântânele – Biserica Catolică din Fântânele

Comuna Erbiceni, sat Sprânceana – Biserica Catolică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria”

Comuna Focuri, sat Focuri – Biserica Catolică din Focuri

Rute Culturale Turistice în România

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului este membru al Acordului Parţial Extins, conform Legii nr. 59/2013, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei.

Având în vedere experiența dobândită și luând în considerare importanța dezvoltării produselor turistice pentru satisfacerea nevoilor, cerințelor, așteptărilor turiștilor și creșterea competitivității sectorului, Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului a creat un sistem voluntar de „recunoaștere” a Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate de organizațiile din domeniul turismului/culturii sau de autoritățile publice locale pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural. Rutele se împart în rute dezvoltate pe plan: local, regional, național sau transnațional.

Rute culturale LOCALE sau REGIONALE pe care le puteți crea

Obiective care pot fi incluse într-o posibilă rută ”Frontul din august 1944”.

Comuna Belcești, sat Ulmi – Parcul Ulmi-Poleni cu Monumente ale eroilor

Comuna Scobinți, sat Scobinți – Monumentul eroilor din Al Doilea Război Mondial

Comuna Scobinți, sat Sticlăria – istoria Mănăstirii Sângeap

Obiective care pot fi incluse într-o posibilă rută ”Curți domnești și boierești moldovenești”.

Comuna Scobinți, sat Scobinți – Conacul boierului Gh. M. Barbu

Comuna Scobinți, sat Scobinți – Conacul Asene Mihăilescu

Comuna Erbiceni, sat Spinoasa – Conacul boieresc

Rute cultural turistice naționale și  transnaționale din Romania la care vă puteți afilia:

Obiective care pot fi incluse pe Ruta ”Meșteri populari și meșteșuguri tradiționale din România”

Comuna Fântânele – Moloman Gheorghe – tâmplar

Comuna Scobinți – sat Sticlăria (Curecheriu Constantin – Tezaur Uman Viu – decoreaza Cerbii din Sticlaria; sculptor din piatra si lemn – Familia Dumitru și Dana Bița; Olariuc Maria – cusut, împletit); Mătușa Ileana Tincu – țesut; Fierari: Pițu – Scobinți; Ghemiș, Stoica, Popovici – Fetești-Zagavia; Vasile și Petru Daicu, Pintilie Gh. Dumitru – Sticlăria; Bârsan Neculai – Rediu; Țesătoare – Irofte Maria, Boca Maria și Hrișcu Olga

Obiective care pot fi incluse pe ”Ruta Bisericilor de Lemn din România”.

Comuna Bălțați, sat Mădârjești – Biserica de lemn Sf. Grigore Teologul

Comuna Belcești, sat Munteni – Biserica de lemn

Comuna Scobinți, sat Sticlăria – Biserica de lemn „Acoperământul Maicii Domnului” și „Sf. Mare Mucenic Mina” din curtea Mănăstirii Sângeap Basaraba

Obiective care pot fi incluse pe ”Ruta patrimoniului multietnic din România”

Comuna Focuri, sat Focuri – Bisericile Lipovenești

Obiective care pot fi incluse pe Ruta “Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova“

Comuna Scobinți – Dealul lui Vodă

Arii naturale protejate în cadrul GAL Microregiunea Belcești – Focuri

1. Situri de interes comunitar (SCI)

1. Dealul Mare Hârlău (Sirețel)

Dealul Mare – Hârlău reprezintă o arie naturală protejată din categoria Natura 2000 de tip SCI (sit de importanță comunitară) desemnat pentru a proteja biodiversitatea florei spontane și a faunei sălbatice în teritoriul propus. Situl se află pe teritoriul a trei județe (Botoșani, Iași și Suceava), iar din teritoriul GAL Microregiunea Belcești Focuri face parte comuna Sirețel.  Având o suprafață de 25112 ha, situl este inclus din anul 2007 în rețeaua ecologică Natura 2000. Sunt cinci clase de habitate comunitare ce sunt propuse pentru a fi conservate și protejate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de fag de tip Asperulo fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri și Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior), toate având o diversitate floristică și faunistică ridicată. Aflat în Podișul Central Moldovenesc, în bazinul mijlociu al râului Siret și al râului Prut, teritoriul este drenat de afluenții acestor râuri, respectiv jijia, Bahluim Jijioara și Vorona. Pe teritoriul sitului, pe lângă habitatele comunitare, există o faună foarte bogată dintre care menționăm cerbul, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică dar și păsări protejate la nivel european (Acvila țipătoare mică, gaia neagră, gaia roșie, botgrosul etc.)

1. Spinoasa

Situl Spinoasa (cod ROSCI0438), aflat pe teritoriul comunei Erbiceni, este important pentru conservarea speciei Spermophilus citellus (Popândăul european) la nivel național. Habitatele din acest sit prezintă o stare de conservare precară, determinată de numărul mare de stâni, turme de animale domestice, câini și pisici hoinare. Prezența speciei țintă se confirmă prin existența galeriilor.

1. SPA – arii de protecție specială (avifaunistică)

1. Acumulările de la Belcești (Belcești, Scobinți)

Situl Acumulările Belcești, având codul ROSPA0109 a fost introdus în rețeaua Natura 2000 în anul 2011. Acesta are o suprafață de 2099 de ha, suprapunându-se pe teritoriul comunelor Belcești și Scobinți din GAL Microregiunea Belcești-Focuri. Pe teritoriul sitului sunt incluse lacuri de acumulare, pășuni și terenuri arabile, precum și pâlcuri de pădure și tufărișuri (aflate în apropierea zonelor umede). Teritoriul are o diversitate a condițiilor pedo-climatice și hidrografice remarcabilă, motiv pentru care s-a instalat o vegetație variată, cu elemente floristice bogate și de origini diferite, motivul fiind poziționarea în zona de contact a provinciei biogeografice central-europene cu provincia ponto-sarmatică.

Teritoriul sitului reprezintă o importantă zonă pentru speciile de păsări acvatice și semiacvatice, mai ales în perioada de migrație întrucât acesta reprezintă locul de hrănire și de odihnă. Conform formularului de încadrare în rețeaua Natura 2000, se găsesc peste 36 de specii de păsări, dintre care menționăm lopătarul (Platalea lucordia) ca fiind declarat un monument al naturii. O altă specie valoroasă ce se găsește pe teritoriul acestui sit este gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), specia declarată vulnerabilă cu mai puțin de 50.000 exemplare în toată lumea.

Alte specii ce pot fi întâlnire în sit sunt sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), prigoria (Merops apiaster), ciocîntorsul (Recurvirostra avosetta), vânturelul de seară (Falco vespertinus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina), pupăza (Upupa epops) sau corcodelul mare (Podiceps cristatus). Datorită dezvoltării unui ecosistem variat și cu o componentă biogeografică excepțională, teritoriul este reprezentativ și pentru faună. Menționăm popândăul – specie cheie ce reglează buna funcționare a ecosistemului.

Teritoriul descris se pretează foarte bine pentru câteva tipuri de turism, dintre care menționăm:
a. Turism științific și educațional
b. Birdwatching și photohunting – prezența speciilor de păsări cu o valoare de biodiversitate remarcabilă face ca iubitorii de păsări să fie prezenți pe teritoriul acestui sit
c. Ciclism și cicloturism – îmbinarea pasiunii pentru ciclism cu peisajele idilice și prezența zonelor de biodiversitate remarcabilă fac ca teritoriul să se preteze foarte bine pentru aceste tipuri de activități.

Existența planurilor de management dar și implicarea societății civile în conștientizarea valorilor de biodiversitate sunt o recunoaștere importantă a sitului de la Belcești. Totuși, de o serie de lucruri trebuie să țină cont comunitatea pentru a păstra acest statut și remarcabilă sa biodiversitate. În primul rând să nu depoziteze gunoaie, să nu vâneze speciile protejate și să nu exploateze agricol terenurile aflate în zona de protecție. Mai mult – incendierea stufului, tăierea sălciilor pentru foc sau alungarea păsărilor în perioada de cuibărit sunt lucruri de care toți trebuie să avem grijă pentru a conserva acest bun și pentru generațiile viitoare.

1. Eleșteele Jijiei și ale Miletinului (Focuri, Coarnele Caprei)

Supranumită și Delta Moldovei, situl SPA Eleșteele Jijiei și Miletinului reprezintă unul din cele mai importante situri de biodiversitate din România. Cu o suprafață de 18990 ha, situl se suprapune peste limita administrativă a 12 UAT-uri, după cum urmează: Andrieșeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropnița, Movileni, Popricani, Probota, Șipote, Trifești, Țigănași, Victoria și Vlădeni. Inclus în rețeaua Natura 2000, situl face parte, de asemenea, din rețeaua internațională de arii naturale protejate de interes internațional – RAMSAR. Teritoriul sitului se suprapune peste Câmpia Jijiei și este reprezentată de o serie de zone umede (râuri, lacuri de acumulare, turbării, terenuri arabile) ce asigură condițiile perfecte pentru dezvoltarea unui ecosistem bogat în specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Sunt estimate aproximativ 20000 de păsări care fac parte din 200 de specii diferite, multe din ele aflate pe lista speciilor amenințate cu dispariția, iar acesta reprezintă motivul pentru care situl a devenit cunoscut sub numele de Delta Moldovei.

Situl SPA, ce include inclusiv rezervația naturală Balta Teiva Vișina, se remarcă prin diversitatea peisajului dar mai ales bogăția ecosistemului de zone umede.

Zona este foarte îndrăgită de fotografi de păsări sau natură dar și de iubitori de plimbări în aer liber, cu bicicleta sau cu barca. Din acest punct de vedere, pe teritoriul comunelor Victoria sau Popricani s-au amenajat complexe turistice cu specific pescăresc unde se pot desfășura o serie de activități specifice acestui areal cu o însemnătate deosebită pentru ecosistem (cazare, restaurant, kaiak, pescuit, birdwatching).

1. Dorohoi-Șaua Bucecei (Sirețel)

Situl Dorohoi-Șaua Bucecei, având codul ROSPA0116, reprezintă o arie de protecție specială avifaunistică ce a fost înființată în anul 2011. Aflată la zona de confluență geografică între Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei, situl are în componență 5 clase de habitate naturale, (Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire), Pajiști ameliorate (pășuni și fânațe păstrate în stare semi-naturală), Păduri caducifoliate, Păduri în tranziție și Alte terenuri arabile), toate asigurând condiții de hrănire, cuibărire și reproducere pentru păsări aflate în migrație. O serie de specii avifaunistice ce sunt protejate la nivel european își au habitatul în acest areal (Fâsa de câmp, acvila țipătoare mică, barza albă, cristel de câmp, caprimul, ciocănitoarea de grădina s.a.).

Suprapunându-se peste un teritoriu cu o densitate relativ redusă a populației, situl este considerat cu un potențial al impactului uman redus.