Ansamblul Conacului Cantacuzino-Pașcanu

Familia Ureche, atestată încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare, vindea cai de rasă Curţii domneşti. La sfârşitul secolului al XVI-lea, domnitorul Moldovei, Petru Şchiopul (1574-1577, 1578-1579 şi 1583-1591) a dat boierilor Ureche satul Cepleniţa „pentru 12 cai buni, daţi în slujba ţării”. Ansamblul conacului Cantacuzino-Pașcanu a fost construit în anul 1600 de Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche. Ridicarea conacului s-a întâmplat după ce acesta a primit moșia Ceplenița.

De-a lungul timpului, clădirea a avut mai mulți proprietari, printre care enumerăm: Grigore Ureche (1628), Anastasia Buhuș, Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, Iordache III Cantacuzino (1835), Hristache, George și Eliza Zarifopol (1868). Astfel, fiecare familie boierească ce a stăpânit incinta a adus schimbări.

Inițial, a fost construit zidul de incintă (2m înâlțime) și un conac cu etaj, având șase camere și pivniță. În timpul familiei Buhuș au fost adăugate 9 camere.

În jurul anului 1835, Iordache III Cantacuzino-Paşcanu a construit un frumos palat peste vechiul conac al familiei Ureche prin adăugarea unor noi camere și transformarea fațadei.

Odată cu instaurarea regimului comunist, conacul şi moşia sunt expropriate şi trec în proprietatea satului. Este instalată aici o şcoală gimnazială, apoi în anii ’80 aici şi-au avut sediul Căminul Cultural şi Biblioteca comunală. În această perioadă, clădirea se degradează nemaifiind întreţinută corespunzător.

În anul 1984, prin Primarie, s-au obţinut fonduri pentru renovarea clădirii. Banii au fost cheltuiţi cine ştie de cine, însă clădirea nu a fost renovată. După ce s-a auzit că vine un control, s-a dat foc curţii boieresti în 1986. A ars acoperişul, însă de atunci clădirea nu a mai fost reparată, şi nu a mai fost funcţională. A fost începută o anchetă, însă a fost stopată. Suspectat de izbucnirea incendiului a fost bibliotecarul, însă focul nu a început în bibliotecă, ci de pe acoperiş. De inimă rea, bibliotecarul a înnebunit.

După Revoluţia din decembrie 1989, curtea boierească a familiei cărturarului Grigore Ureche de la Cepleniţa a fost distrusă de localnici care au furat piatra din zidurile exterioare.^[1]

În ultimii ani, Institutul Național al Patrimoniului a început să organizeze școli de vară la Conacul de la Ceplenița dedicate cercetării ruinelor recente. „Avem ocazia, cu această Şcoală de vară, să avansăm atât în înţelegerea din perspectivă multi-disciplinară a ruinei, a istoriei sale şi a potenţialului său, cât şi în eforturile de asigurare şi conservare a materiei istorice. Dar, poate şi mai important, avem ocazia să punem într-un dialog real şi pe termen lung comunitatea ştiinţifică şi profesioniştii domeniului, începând cu specialiştii care contribuie ca lectori şi invitaţi dar nu numai, şi oamenii locului interesaţi de găsirea unei soluţii corecte şi viabile pentru punerea în valoare a monumentului istoric” – Ştefan Bâlici, managerul Institutului Naţional al Patrimoniului.^[2]

Cod LMI: IS-II-m-B-04119, Cod RAN: 96156.03

^[1] https://harlau525tomul2.wordpress.com/2019/11/17/conacul-cantacuzino-pascanu-ceplenita-judetul-iasi/

^[2] https://patrimoniu.ro/noutati/item/1078-a-inceput-scoala-de-vara-de-la-conacul-cantacuzino-pascanu-ceplenita-iasi-9-22-august-2021