Dealurile Bohotinului

Branștea domnească de la Bohotin și vechea Mănăstire Bohotin (dispărută)

Branștea domnească de la Bohotin și vechea Mănăstire Bohotin (dispărută)

Comuna Răducăneni

Domeniile proprii ale domnilor, folosite în principal pentru vânătoare, reprezentau braniştele domneşti. Acestea aparţineau exclusiv domnului şi puteau fi utilizate de el după bunul său plac. Totodată prin branişte domnească se înţelege „un loc cu pădure rară, acoperit cu vegetaţie ierboasă“. Zona care purta denumirea de Braniştea de la Bohotin era una dintre cele mai importante din punct de vedere al practicării apiculturii în Moldova secolului al XV-lea. De altfel, apicultura ocupa cu aproximaţie locul trei în veniturile percepute pe fisc asupra produselor. Braniștea se întindea de la Ungheni până la Grozești. În această zonă exista deja, înainte de a deveni braniște domnească, Mănăstirea Bohotin, atestată în 1411, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Atunci se menționează că „mănăstirea de la Bohotin va asculta de această mănăstire“ (Bistrița). Unii istorici au considerat-o ca fiind una dintre cele mai vechi construcţii bisericeşti din Moldova. Ultima mențiune a acesteia este din timpul lui Ștefan cel Mare, la 1462. Locul în care această mănăstire s-ar fi aflat nu a fost încă descoperit.

Importanţa braniştii de la Bohotin se deduce din numărul mare de documente care s-au păstrat referitoare la această zonă. Au existat în Moldova secolului al XV-lea şi alte branişti, în actele de cancelarie fiind întâlnite cu precădere cele mănăstireşti, însă despre nici una nu vorbesc atât de multe izvoare cum este cazul celei de la Bohotin.

Cu privire la stăpânitorii din braniştea domnească se poate concluziona că principalii privilegiaţi care au primit drept de stăpânire în această zonă sunt mănăstirile, nu mai puţin de şase asemenea lăcaşuri ecleziastice primind favoruri din partea domniei, unele dintre ele chiar de mai multe ori, acest lucru întâmplându-se doar în decurs de o sută de ani (mănăstirile Bistrița, Moldovița, Humor, Neamț, Probota, Putna).[1]

[1] Sate şi prisăci dăruite în braniştea domnească de la Bohotin în secolul XV – Iulian-Marcel Ciubotaru

https://kehilalinks.jewishgen.org/raducaneni/bohotin%C3%AEnsecolulXV.html

 

To top