Cimitirul evreiesc

Cimitirul evreiesc se găsește la ieșirea din satul Ștefănești. În limba ebraică poartă numele de Beit Haim, în traducere liberă însemnând casa vieții. Printre numeroasele morminte aparținând evreilor din Ștefănești se regăsește și mormântul Rabinului sfânt, Țadicul A.M. Friedman (1848-1933).

In 1834 țadicul Nahum Friedman creează “Curtea rabinică din Ștefănești”, care va deveni centrul hasidismului din Moldova și va orienta comunitatea evreiască spre Ștefănești, astfel încât, de exemplu, în 1859 în Ștefănești erau 1457 de evrei, iar în 1886 numărul lor crește la 3886. O prezență importantă a fost și rabinul Bezalel Zaev Șafran, care a condus comunitatea până în 1905, aducând importante contribuții în domeniul studiilor iudaice. Fiul și discipolul său a fost viitorul șef-rabin al României în perioada 1940-1944, Alexandru Șafran. Ștefănești a fost și un important centru al sionismului. În 1930, populația evreiască era de 2361 (16% din populația totală). Comunitatea avea 10 sinagogi, mikvah (baie ritualică), heder, yeshiva (școli religioase evreiești) și o școală româno-israelită24. Deportările din timpul războiului și emigrările ulterioare către Israel au făcut ca la ora actuală să nu mai existe o comunitate evreiască în Ștefănești.

Anual, din diverse părți ale lumii, vin evreii ultra-ortodocși (hasidici) pentru a se ruga și bucura de minunile Rabinului sfânt, Avrohom Mattisyohu Friedman, supranumit de aceștia „der Molech” (îngerul). Prin aceasta, Ștefănești este considerat a fi „cel mai important centru religios din Europa al evreilor hasidici”. Deși trupul neînsuflețit a fost mutat în Israel, oamenii cred cu tărie în puterea Îngerului. Pe lângă obișnuitele practici, există o tradiție de a scrie pe o bucată de hârtie colorată numele personale și a celor dragi, însoțite de orice durere și necaz. Aceasta se lasă la mormântul sfânt pentru a primi ajutor divin.