Conacul din Țibănești

Conacul din Țibănești este un conac construit la începutul secolului al XIX-lea de familia boierilor Carp în satul Țibănești din județul Iași. A fost construit în jurul anului 1820, de către Ion Carp, având inițial doar parter și un etaj. Ansamblul conacului Petre P. Carp de la Țibănești se află pe „Lista monumentelor istorice din județul Iași 2004” la nr. 1529, având codul IS-II-a-A-04264 El este compus din cinci monumente cu același regim:

• Biserica „Adormirea Tuturor Sfinților”, având codul IS-II-m-A-04264.01 – 1819;
• Conacul Petre P. Carp, având codul IS-II-m-A-04264.02 – secolul al XIX-lea;
• Mausoleul familiei Petre P. Carp, având codul IS-IV-m-A-04264.03 – 1819;
• Parcul conacului, având codul IS-II-m-A-04264.04;
• Corpul anexă – Gang, având codul IS-II-m-A-04264.05.

În martie 1949, proprietatea familiei Carp a fost confiscată de stat, printre clădirile preluate de autorități, conform procesului verbal întocmit cu acel prilej, aflându-se conacul cu 12 camere, o cramă, trei pivnițe, o lăptărie și locuința administratorului. La acel moment, imobilul era într-o stare nu prea bună, fiind necesare lucrări de reparații. Conacul a fost reparat, iar în următorii 50 de ani s-au făcut doar lucrări curente de întreținere.

În anul 2001, frații Ioan și Alexandru (Sandu) Sturdza au cerut Primăriei comunei Țibănești și Inspectoratului Școlar Județean Iași să le retrocedeze proprietățile deținute de mama lor, Elisabeta Sturdza (1874-1963) – fiica lui Petre P. Carp, care fuseseră confiscate de stat în martie 1949. Printre bunurile solicitate se aflau conacul, construcțiile anexe și 2 ha de teren. Printr-un ordin emis de Ministerul Educației și Cercetării în 2005, li s-au retrocedat celor doi urmași conacul, construcțiile anexe și un teren de 1,5 ha.

Din cauza faptului că terenul devenise parc dendrologic (datorită multitudinii speciilor plantate aici) și făcea parte din domeniul public, Primăria și Consiliul local Țibănești au refuzat să restituie terenul în natură. Moștenitorii solicitanților, Alexandra Maria Sturdza și Șerban Sturdza, au refuzat să primească oferta de un miliard de lei vechi ca despăgubire pentru cele 1,5 hectare ale parcului dendrologic. Șerban Sturdza, urmașul lui Ioan Sturdza, decedat la 25 august 2005, a formulat o plângere în justiție prin care solicita anularea dispozițiilor Primăriei Țibănești.

Încă din 2004, arhitectul Șerban Sturdza, președintele Ordinului Arhitecților din România, afirma că dorește să realizeze în sat ateliere de manufactură destinate salvării patrimoniului.  În iunie 2009, Ordinul Arhitecților din România, împreună cu mai multe organizații neguvernamentale din Franța și România, Școala „Petre P. Carp” din Țibănești, Consiliul Local și Primăria Țibănești, a organizat la conacul din localitate un „Atelier de forjat fier”, unde să se învețe tehnicile tradiționale și moderne a fierului forjat ornamental pentru restaurarea monumentelor istorice.

În prezent, Conacul Carp din Țibănești se află în proces de restaurare.