Podul Eiffel de la Ungheni

Proiectul acestei legături feroviare dintre Chișinău – Ungheni – Iași a fost definitivat la 14 august 1869, în cadrul întâlnirii bilaterale dintre Țarul Alexandru al II-lea și Principele Carol I, care a avut loc cu ocazia vizitei domnitorului român în Crimeea; dar el se afla în discuție încă din timpul lui Alexandru Ioan Cuza.

Linia a fost realizată între 1871 și 1876 de Compania Lidkowski pe partea rusească și de prima antrepriză privată de construcții feroviare din România, condusă de tânărul inginer Grigore Heliad. Inițial a existat un pod de lemn peste râul Prut, însă acesta a fost luat de ape în urma unei inundații. După aceasta, administrația căilor ferate din Basarabia a fost nevoită să construiască un pod mult mai stabil și sigur, de aceia au apelat la inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, care, în vremea aceea, era un bun proiectant de poduri pentru căile ferate franceze.

În 1876 vine la Ungheni Gustave Eiffel, care analizează solul și proiectează podul din fier, care este dat în exploatare în aprilie 1877. După 3 zile de la inaugurarea podului, Imperiul Rus declară război Imperiului Otoman și îl traversează cu trupe cu armament și muniții. Printre personalitățile notabile care au traversat acest important pod amintim de Mihai Eminescu, Leonid Brejnev și Kim Ir-Sen.

Deși unele indicii ar sugera că actualul pod nu este de fapt opera lui Gustave Eiffel sau că podul original a fost distrus în al Doilea Război Mondial și înlocuit cu cel actual, podul poartă din 2012 denumirea oficială de Podul Eiffel și reprezintă unul dintre atracțiile majore din această zonă.^[1]

^[1] Nicolae MĂMĂLIGĂ – Podul Feroviar din Ungheni – Patrimoniul cultural: cercetare şi valorificare. Culegere de studii, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, Facultatea de Istorie și Geografie, Chișinău 2018