Școala veche

În perioada 1879-1890, în  satul Fântânele nu a existat școală, copiii  fiind nevoiți să meargă la cursuri  în satele învecinate. Pe 1 octombrie 1890, a fost înființată școala cu un singur post din cătunul Cioara – Fântânele. Aceasta nu a avut o locație proprie, fapt pentru care ea a funcționat în diferite case din sat.

Din anul 1898 și până în anul 1910 când se termină și este dată în folosință clădirea școlii, școala din Fântânele a funcționat în clădirea fostului conac boieresc, zidit de călugării care au stăpânit moșia când aceasta aparținuse mănăstirii Slatina și care a fost sediul administrativ al moșiei.

În perioada anilor 1908-1910 la Fântânele a fost construit din fond central localul propriu de scoală (școala veche). Acest local a fost construit din cărămidă făcută de către Anton Podaru din pământ luat din dealul din fața morii, cărămida a fost arsă cu paie de căpiță date de Ion Sacară, zidăria, așezată pe temelie de piatră și acoperită cu tablă neagră, laminată în laminarul Otto Bismark din Duseldorf, a fost lucrată de o echipă de meșteri italieni, după un deviz făcut de inginerul Yul Lazaban din Iași. În fața localului dat în folosință în 1910, elevii, conduși de Grigore Racoviță, au plantat duzi pe care i-au adus din pepiniera școlii; unii mai sunt și astăzi și fac aleea de liliac pe care pășesc elevii și cadrele didactice. Primul învățător venit în Fântânele, cel care a deschis școala la 1 octombrie 1890, a fost Sava Mândru.

^[1]  revista.pdf (scoalafantaneleiasi.ro)