Producători locali – Comuna Cotnari

Cotnari SA

Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Compania gestionează peste 1700 ha de plantații de vie, iar specialiștii lucrează în laboratoarele combinatului sau în vii pentru obținerea unor noi soiuri de viță de vie și a unor noi cupaje de vinuri. Vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole pentru a miza întotdeauna pe calitate în detrimentul cantității.

Condițiile prielnice ale podgoriei Cotnari găzduiesc din vechi timpuri un soi unic pe meleagurile noastre: Grasa de Cotnari.

Vinoteca și hrubele de la Cotnari: În vinotecă, organizată pe criterii științifice, se păstrează cele mai reușite colecții, începând din anul 1956. Cele 15 hrube se întind pe o suprafață de peste 2 km și reprezintă atracția principală a turiștilor.^[1]

Telefon: 0747231092, e-mail: turism@cotnari.ro

Casa de Vinuri Cotnari este un proiect ambițios, început în anul 2007, prin înființarea în podgorie de noi plantații, formate din tradiționalele soiuri Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească și Fetească Albă, cărora li s-au alăturat Busuioaca și Feteasca Neagră.

Casa de Vinuri Cotnari a luat naștere din inițiativa celei de-a doua generații a principalilor acționari de la SC COTNARI SA, cel mai mare producător din podgoria Cotnari, care, odată cu trecerea anilor, și-a manifestat dorința de a completa sortimentația de vin obținută în podgorie cu vinuri premium albe, rose și roșii, seci sau demiseci, destinate exclusiv segmentului HoReCa și magazinelor specializate.^[2]

Din aceste considerente a apărut Casa de Vinuri Cotnari, o societate distinctă, cu sediul în Castelul Vlădoianu, ce deține terenuri și vii plantate în anul 2007, Crama Vladoianu – o cramă modernă, finalizată și Crama Axinte – o cramă achiziționată recent ce urmează a fi modernizată.

Sediul Casei de Vinuri Cotnari se află în localitatea Cârjoaia, la Castelul Vlădoianu. Amplasată pe locul vechii crame, unde boierul Vlădoianu producea vinul obținut din recoltarea strugurilor de pe cele aproximativ 50 de hectare pe care le administra, și a beciului adânc de 15 metri, înalt de 6 metri, cu o suprafață de aproximativ 200 metri pătrați, unde acesta depozita vinul produs, Crama Vlădoianu este dotată cu tehnologie de ultimă generație în materie de vinificare a strugurilor roșii.

Crama Axinte

Ioan Axinte, un cunoscut avocat al vremii și fost prefect de Iași, “podgorean priceput”, a achiziționat în anul 1933, de la celebra soprană Hariclea Darclee o vie de 3 funii și 53 prăjini. în scopul vinificării strugurilor obținuți.

În acea perioadă, specific Podgoriei Cotnari, era vinificarea strugurilor tradiționali de către familiile ce dețineau mici suprafețe de viță de vie. Dintre aceste familii, anterior achiziției realizate de Ioan Axinte, renumită în Podgorie era familia de vinificatori Terente, care ajunsese la performanța de a vinde “butelia” cu vin, al cărui cupaj a rămas necunoscut, la un preț de 700 lei, Casei Domnitoare din Egipt și Etiopia. La o scurtă perioadă de timp, după achiziționarea viilor de către Ioan Axinte, [conform relatărilor din 1969, redate în Cronica Cotnarilor, (București, 1971, pag. 214)], în urma unui an excepțional, în care recoltatul a avut loc foarte târziu, iar mustul obținut a fost prelucrat într-un mod rămas necunoscut, cupajul de trei soiuri tradiționale al faimosului podgorean a ajuns să se vândă la un preț de 1500 lei (aproximativ 10 $) pe “butelie”, fiind căutat ca “iarbă de leac”.

Această creștere considerabilă în calitate, într-un timp atât de scurt, i-a adus faima în Podgorie, fiind ales, în anul 1936, în funcția de vicepreședinte al Societății Cooperativiste Vinicole Cotnari, ce avea ca scop vinificarea în condiții tehnice superioare a strugurilor, precum și valorificarea vinului la prețuri mai avantajoase.

Astfel, cunoscutul avocat și fost prefect de Iași, devenit în scurt timp iscusit vinificator, a avut un rol determinant în creșterea calității vinurilor produse în podgoria Cotnari, misiune pe care Casa de Vinuri Cotnari și-o însușește pentru viitor.

Produsele regăsite în cele două game ale Casei de Vinuri Cotnari (Cotnari Domenii și Colocviu) îmbină inovația (forma sticlelor, a etichetelor, a capișoanelor, conținutul) cu tradiționalismul (istoria locurilor în care se vinifică, soiurile autohtone românești)^[3]

Casa de vinuri Varzari a luat naștere în anii ’90, chiar în inima Podgoriei Cotnari, ca o mica afacere de familie.

Tehnicianul viticol Mihai Varzari, originar dintr-o familie cu rădăcini străvechi pe meleaguri cotnarene, a pus bazele acestei crame, ajungând sa cultive  50  de hectare de vita-de-vie  împreuna cu fiul si nepotul sau. În prezent, în gama Casei de vinuri Varzari gasim soiurile românesti binecunoscute: Grasa de Cotnari, Frâncusa, Feteasca Alba, Tamâioasa Româneasca, Busuioaca de Bohotin si celebrele soiuri internationale: Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon Blanc si Cabernet Sauvignon.^[4]

Crama Stoica – STOICA M.F. DRAGOS CONSTANTIN INTREPRINDERE INDIVIDUALA

Bunătăți de casă – Elena Cocuța Bujor, coord.: 47.34822, 26.95745

Pandemia a grăbit punerea în practică a iniţiativei micilor fermieri de a procesa legumele şi fructele proprii, precum şi asocierea micilor producători locali, pentru a valorifica în comun tot ceea ce obţin. Doamna Elena Cocuța Bujor deține 2 ha de grădină și 3 ha de livadă de pe urma cărora obține legume și fructe pe care le vindea direct. În ultmii ani s-a concentrat pe procesarea recoltelor (produse conservate din legume şi fructe, zacuscă, salate, etc) după rețete din copilărie. A deschis și un magazin propriu la Cotnari, denumit ”Bunătăți de acasă”. Pe lângă cele 5 hectare cu legume şi pomi fructiferi, Elena Cocuţa Bujor creşte şi 3.000 de găini. Gama de activităţi a fost diversificată şi printr-o investiţie într-un atelier de panificaţie-patiserie. Din dorinţa de a obţine alimente cât mai sănătoase, ieşeanca a demarat procesul de certificare în sistem ecologic a producţiei de legume, cu finalizare în anul 2022. În plus, a făcut primii paşi pentru a atesta ca produs tradiţional plăcintele moldoveneşti ”poale-n brâu”.^[5]

Făbricuța Uvva – Producator local de sucuri naturale 100%

Coord.: 47.34744, 26.94002

Panere – Cerasus Grup

Panere este marca înregistrată a Cerasus Grup, organizație de producători cu 105 ha de livezi de cireșe, mere, pere și prune localizată în Cotnari, Iași, România. A apărut în 2006 din nevoia producătorilor de fructe din zonă de a se asocia, pentru că împreună e mereu mai ușor. Imediat după înființare, Cerasus Grup a obținut din partea Ministerului Agriculturii statutul de Grup de Producători, fiind primul astfel de grup din zona Moldovei și printre primele din țară. Organizația de producători Cerasus Grup este în continuă dezvoltare a capacităților de producție, a capacitatilor de conditionare si depozitare a fructelor, precum si a canalelor de vânzare.^[6]

Coord.: 47.34675, 26.96608

Stupina Tășală – Hodora

Miere de floarea soarelui | Miere de salcâm | Miere polifloră | Polen

https://gustdeiasi.ro/brand/stupina-tasala/

^[1] https://www.cotnari.ro/

^[2] https://ro.linkedin.com/company/casa-de-vinuri-cotnari-sa

^[3] https://www.vinuricotnari.ro/despre-noi/

^[4] https://cramadincotnari.ro/despre-noi

^[5] https://www.revista-ferma.ro/articole/alimentatie/procesare-si-asociere-accelerate-de-pandemie-elena-cocuta-bujor-a-reusit-sa-faca-mult-din-putin

^[6] https://panere.ro/povestea/